Manastirea Antim

Mănăstirea Antim este un ansamblu monahal ortodox situat în centrul Bucureștiului, pe Strada Antim nr. 29, sectorul 5, construit între anii 1713 și 1715 din inițiativa și pe cheltuiala lui Antim Ivireanul, mitropolit al Țării Românești de origine georgiană. Ansamblul cuprinde biserica principală cu hramul "Toți Sfinții", chiliile, turnul-clopotniță și zidul de incintă; inițial, mănăstirea avea formă de cetate, cu biserica în centru, chiliile pe laturi și câte un turnuleț în fiecare colț. Biserica are plan triconc, specific arhitecturii brâncovenești, cu un pridvor monumental sprijinit pe 10 coloane de piatră cu capiteluri sculptate. Prezintă o decorație sculpturală exterioară de o remarcabilă densitate iconografică, inclusiv ziduri ornate cu discuri din piatră ajurată, cu influențe persane, arabe și georgiene. Ușa masivă de stejar de la intrare a fost sculptată chiar de Sfântul Antim, purtând emblema sa personală — un melc, simbol al credinței și smereniei. Pisania originală, datată 1715 și scrisă în versuri grecești, este păstrată la intrare. Antim Ivireanul a fost un tipograf, gravor și cărturar remarcabil, care a dezvoltat și modernizat tiparul în limba română, a tipărit prima carte ortodoxă cu caractere arabe din lume și a trimis o tipografie la Tbilisi, contribuind la întemeierea tiparului georgian. La Mănăstirea Antim a înființat prima bibliotecă publică de împrumut din Țara Românească. A fost canonizat de Biserica Ortodoxă Română în 1992, fapt care conferă mănăstirii statut de loc de pelerinaj. Ansamblul a fost restaurat integral între 1964 și 1966, prin grija Patriarhului Justinian. La sfârșitul anului 1945, la Mănăstirea Antim a luat ființă cercul intelectual "Rugul Aprins", desființat de regimul comunist în 1950. Palatul Sfântului Sinod, construit în incintă în 1912, a fost mutat în 1984 cu 25 de metri și rotit cu 13 grade, pentru a fi salvat de la demolare în cadrul sistematizării comuniste a centrului istoric. Mănăstirea găzduiește și astăzi un muzeu de artă religioasă. Accesul se face cu mijloacele de transport în comun, cea mai apropiată stație de metrou fiind Izvor (M1/M3), la 8-10 minute de mers pe jos. Merită vizitată pentru valoarea arhitecturală brâncovenească autentică și pentru relevanța istorică a ctitorului său în cultura română.