Mănăstirea Agapia

Mănăstirea Agapia se află pe valea pârâului Agapia, la circa 9 km de Târgu Neamț, între dealurile Muncelu, Ciungi, Bogoslov și Dealul Crucii. Numele vine de la sihastrul Agapie, care a trăit în poiana unde se află astăzi Schitul Agapia Veche, în deal. Pentru că acel loc era greu accesibil, la începutul secolului al XVII-lea unii călugări s-au mutat în vale și au construit o biserică de lemn. Ctitorul mănăstirii de astăzi este hatmanul Gavriil Coci, fratele lui Vasile Lupu, împreună cu soția sa, Liliana. Potrivit pisaniei slavone de pe latura sudică, zidirea bisericii „Sfinții Voievozi Mihail și Gavriil” a început la 16 octombrie 1641 și s-a încheiat la 3 septembrie 1643, după planurile arhitectului Enache Ctisi din Constantinopol, iar sfințirea a fost făcută la 12 septembrie 1646 de mitropolitul Varlaam, în prezența domnitorului. Mănăstirea a fost avariată și jefuită de turci și tătari în 1671-1672 și 1674-1675 și de oștile polone în 1680 și 1689-1693. Până în 1803 a avut obște de călugări. În acel an, mitropolitul Veniamin Costachi a mutat aici cele circa 50 de maici de la Mănăstirea Socola din Iași, iar printr-un hrisov al lui Alexandru Moruzi Agapia a devenit mănăstire de maici, cu o școală pentru călugărițe; prima stareță a fost Elisabeta Costachi, sora mitropolitului. La 16 septembrie 1821 complexul a fost incendiat de turci și a fost reparat în 1823. Un nou incendiu, în iulie 1903, a distrus chiliile din incintă, clopotnița și acoperișul bisericii. Între 1858 și 1862, în timpul stareței Tavefta Ursache, biserica a fost extinsă și i s-a dat fațada neoclasică de astăzi. Stareța l-a adus pe Nicolae Grigorescu, pe atunci în vârstă de 20 de ani, care a pictat interiorul și icoanele catapetesmei între 1858 și 1861, pe baza unui contract semnat la 2 aprilie 1858. Biserica a fost resfințită la 25 ianuarie 1862 de arhiereul Calinic Miclescu. Pictura, înnegrită de fumul incendiului din 1903, a fost curățată în 1928 și în 1970, iar între 1995 și 2009 ansamblul a trecut printr-o restaurare amplă. Într-o nișă din fostul pridvor, astăzi în pronaos, se află mormântul ctitorilor Gavriil Coci, Liliana și al fiicei lor, Safta, în care au fost depuse ulterior și osemintele stareței Elisabeta Costachi. Ansamblul Mănăstirii Agapia este monument istoric de categoria A (cod LMI NT-II-a-A-10627). Cuprinde biserica „Sfinții Voievozi”, paraclisul „Nașterea Maicii Domnului” din latura sudică a incintei, turnul-clopotniță din 1823, biserica de lemn „Sfântul Ioan Bogoslov” din cimitir (1821), bolnița de lemn „Adormirea Maicii Domnului” (1780) și casele monahale din jurul incintei. Tot aici se află Casa memorială Alexandru Vlahuță (1885, cod LMI NT-II-m-B-10628) și Seminarul Teologic Monahal „Sfânta Cuvioasă Parascheva”. Muzeul mănăstirii păstrează broderii, covoare, manuscrise, cărți vechi și obiecte de cult. Mănăstirea are câteva sute de maici, iar hramul se sărbătorește la 8 noiembrie.