Măgura Uroiului

Măgura Uroiului se află lângă satul Uroi, pe teritoriul orașului Simeria și al comunei Rapoltu Mare, la confluența Streiului cu Mureșul, pe malul drept al Mureșului. Dealul se ridică cu peste 200 m deasupra râului și se vede de la zeci de kilometri. Este partea rămasă a unui aparat vulcanic neogen: eroziunea a îndepărtat conul, lăsând la vedere coșul de andezit cuarțifer cu coloane de brecii explozive, expus pe versantul dinspre Mureș. În epoca romană, dealul a fost una dintre principalele surse de piatră ale provinciei Dacia, iar andezitul de aici a fost folosit pentru construcții, sculpturi și inscripții; așezarea romană Micia, din apropiere, era un important centru de prelucrare a pietrei. Exploatarea a continuat în evul mediu și în epoca modernă. Cercetările arheologice începute în 2001 de Muzeul Civilizației Dacice și Romane Deva, sub conducerea Angelicăi Baloș, au identificat așezări din epoca bronzului, Hallstatt și epoca dacică, fortificații de pământ și o villa romană; aici a fost găsit un tip de armură dacică din solzi necunoscut anterior. Pe versantul sudic se văd fronturile și terasele vechilor cariere. Spre vârf se urcă pe un drum de pământ care ocolește dealul, pornind din drumul Simeria-Geoagiu. De sus se vede valea Mureșului cu Deva, munții Poiana Ruscă și Metaliferi, Orăștia și Munții Șureanu, iar pe vreme senină văile Cernei și Streiului, Hunedoara și crestele Retezatului. Pe deal cresc plante rare, iar presa locală semnalează prezența viperei cu corn. Măgura Uroiului este rezervație naturală de tip geologic, cod RONPA0536, cu o suprafață de 10 ha, categoria IUCN IV. Situl arheologic „Măgura Uroiului” este monument istoric, cod LMI HD-I-s-A-03204.