Lacul Siriu

Lacul Siriu este un lac de acumulare artificial, situat în județul Buzău, în zona montană a Carpaților de Curbură, pe cursul superior al râului Buzău, în comuna Siriu. S-a format prin construirea Barajului Siriu, o lucrare hidrotehnică ridicată de-a lungul a aproximativ două decenii și finalizată în anul 1994. Barajul este de tip anrocamente, cu miez de argilă, fiind realizat printr-o metodă inovatoare pentru acea perioadă, fără utilizarea betonului în corpul său, din rocă, steril și argilă. Are o înălțime de aproximativ 122 m și o lungime la coronament de circa 570 m, ceea ce îl situează pe locul al doilea între barajele de anrocamente din România, după Barajul Gura Apei din Munții Retezat. Lacul de acumulare rezultat are un volum de aproximativ 155 de milioane de metri cubi, o suprafață de circa 420 de hectare și o lungime de aproximativ 11 km. Principalele funcții ale ansamblului sunt producerea de energie electrică, prin intermediul hidrocentralei Nehoiașu, cu o putere instalată de 42 MW, alimentarea cu apă potabilă și industrială a localităților din aval, irigarea terenurilor agricole și atenuarea viiturilor. Construcția a necesitat relocarea a circa 300 de gospodării și mutarea traseului drumului național DN10 pe un nou amplasament, care ocolește lacul cu ajutorul mai multor viaducte, între care Giurca și Stânca Tehărău. Zona înconjurătoare face parte din Carpații de Curbură, fiind acoperită cu păduri de conifere și foioase specifice etajului montan și constituind un important punct de plecare pentru traseele montane din Munții Siriu, către obiective precum Lacul Vulturilor.