Edificiul Roman cu Mozaic

Edificiul Roman cu Mozaic se află în Piața Ovidiu nr. 12, în centrul istoric al Constanței, pe locul anticului Tomis, în imediata vecinătate a Muzeului de Istorie Națională și Arheologie. Este monument istoric, cu codul LMI CT-I-m-A-02553.05, și adăpostește cel mai întins mozaic romano-bizantin policrom descoperit până acum în zona balcanică.Edificiul a fost ridicat la limita dintre secolele al III-lea și al IV-lea d.Hr., posibil sub domnia lui Constantin cel Mare, pe locul unor construcții portuare anterioare. A făcut parte dintr-un proiect complex de stabilizare a falezei tomitane: malul a fost terasat și bordat cu clădiri cu ziduri puternice, orientate spre zona portuară. Trei niveluri desfășurate pe trei terase taluzate în mal se deschid către portul antic, susținând totodată pământul care se ridica deasupra lor. Complexul a funcționat ca punct central al activităților comerciale tomitane până în secolul al VI-lea, când și-a încheiat existența odată cu decăderea și părăsirea cetății.Pe terasa superioară, la nivelul orașului antic, se desfășoară o sală de aproximativ 2.000 de metri pătrați, lungă de o sută de metri și lată de douăzeci, acoperită probabil în Antichitate cu o mare boltă sprijinită pe stâlpi. Pavimentul e alcătuit dintr-o succesiune de câmpuri dreptunghiulare, alternate cu pătrate în care sunt înscrise cercuri, combinând motive geometrice, vegetale și stilizări variate. Singurul motiv zoomorf care s-a păstrat este un porumbel alb, ascuns între frunzele ce ies dintr-un vas stilizat. Pereții sălii erau îmbrăcați integral în marmură albă și colorată, cu decorații zoomorfe, antropomorfe, vegetale și geometrice. Ansamblul era un cadru potrivit pentru adunări de ordin politic, cultural și social, dar și pentru activitățile financiar-economice ale unui oraș-port de importanța Tomisului.Coborând spre port, pe terasa următoare, se află un șir de unsprezece încăperi boltite, orientate către mare și deschise spre un spațiu pavat, probabil o piațetă. Rolul lor principal era de depozite. În două dintre ele, sub bolțile prăbușite, arheologii au descoperit inventarul unui vas comercial care acostase în portul tomitan: amfore cu vopsele și rășini, ancore, lingouri, greutăți, statuete, colecții de opaițe, placaje de marmură, capete de pilastru. O parte din aceste piese este expusă astăzi în fostele magazii, alături de monumente epigrafice descoperite în diferite centre din Dobrogea.Monumentul a fost descoperit întâmplător în 1959, în timpul unor lucrări edilitare în Piața Ovidiu, iar cercetările arheologice au continuat în campanii succesive. Deși realizat din materiale de bună calitate, pavimentul a suferit după abandonarea edificiului. Din suprafața inițială de aproximativ 2.000 de metri pătrați se mai păstrează astăzi doar o porțiune; sursele indică între 400 și 850 de metri pătrați.Restaurarea, asumată de Consiliul Județean Constanța și finanțată din fonduri europene, a fost demarată în 2018, dar lucrările propriu-zise au început abia la finalul lui 2022, după ce mai multe licitații rămăseseră fără ofertanți. Execuția a revenit firmei italiene Giano Restauri, cu specialiști care lucraseră la Colosseum. Proiectul a cuprins restaurarea mozaicului, reabilitarea clădirii de protecție, sisteme de climatizare, siguranță la incendiu, supraveghere și lifturi pentru persoanele cu dizabilități. Monumentul a fost redeschis publicului pe 14 noiembrie 2025, de Ziua Dobrogei.Edificiul Roman cu Mozaic merită vizitat pentru scara unui paviment care nu are egal în Balcani, pentru arhitectura de terase care traduce în piatră relația dintre un oraș antic și portul lui, și pentru un singur porumbel alb, supraviețuitor al tuturor motivelor zoomorfe care au acoperit cândva podeaua.