Cetatea Trascăului

Cetatea Trascăului a fost ridicată în jurul anului 1296 de vice-voievodul Thorotzkay din Trascău, pe vârful abrupt al unei klippe calcaroase, ca reacție directă la invazia tătară din 1241, când localitățile din vale suferiseră pagube însemnate. Pe turnul nordic, înalt de aproximativ 20 m, se păstrează și astăzi o inscripție în piatră care atribuie construcția familiei Thorotzkay. De-a lungul secolului al XV-lea, cetatea a trecut prin mai multe evenimente istorice: în 1470 a fost confiscată de regele Matei Corvin și dată voievodului Transilvaniei, revenind familiei Thorotzkay în 1510. În 1514 a fost devastată de țăranii conduși de Gheorghe Doja. Lovitura de grație a venit în 1703, când trupele imperiale austriece conduse de generalul Tiege au distrus cetatea, deoarece familia Thorotzkay se opusese anexării Transilvaniei la Imperiul Habsburgic. Din cetate s-au păstrat o parte semnificativă din zidurile de incintă și cele două turnuri laterale, construite din calcar local. Cetatea a fost înscrisă pe Lista Monumentelor Istorice din județul Alba în 2010. O legendă locală vorbește despre un tunel subteran care ar lega cetatea de o altă fortificație de la 4 km distanță și de catedrala din Rimetea. Merită vizitată pentru panorama excepțională asupra Depresiunii Trascăului, a Pietrei Secuiului și a satelor Rimetea și Colțești.