Atracție
Cetatea Râșnov
Cetatea Râșnov este o fortăreață țărănească medievală ridicată pe un deal stâncos la altitudinea de aproximativ 650 m, dominând orașul Râșnov din județul Brașov. Construită inițial de Cavalerii Teutoni și sașii din Țara Bârsei în secolul al XIII-lea, ca refugiu pentru comunitate în fața invaziilor, este una dintre cele mai bine conservate cetăți țărănești din Transilvania. A rezistat atacurilor timp de cinci secole și a capitulat o singură dată, în 1612, în fața principelui Gabriel Báthory — și atunci nu prin forța armelor, ci pentru că asediatorii au tăiat accesul la izvorul de apă din afara zidurilor.
Cetatea Râșnov este o fortificație medievală situată pe un deal stâncos și calcaros care domină orașul Râșnov, județul Brașov, înconjurată de pădure. Cele mai vechi structuri au fost ridicate cel mai probabil de Cavalerii Teutoni la începutul secolului al XIII-lea (în jurul anilor 1211-1225), inițial din lemn și pământ, apoi reconstruite în piatră de comunitatea săsească după expulzarea cruciaților. Pe vremea când Castelul Bran nu exista încă, Râșnovul era punct de negoț și taxare pe drumul comercial care traversa Pasul Bran. Cetatea se întinde pe aproximativ 3.500 m² și este apărată de opt turnuri patrulatere și unul poligonal, cu o singură intrare.
Spre deosebire de cetățile nobiliare, Râșnovul este o cetate țărănească — ridicată și întreținută de locuitorii din Râșnov, Ghimbav și Cristian ca refugiu colectiv în fața invaziilor otomane și tătare. În interiorul zidurilor s-au construit căsuțe cu etaj unde se adăposteau sătenii în vreme de restriște, o școală și, din 1650, o capelă. Cetatea a făcut față asediilor turcești din 1436 și 1441 și invaziei tătare din 1335, fiind cucerită o singură dată în istoria ei: în aprilie 1612, principele Transilvaniei Gabriel Báthory a ocupat panta estică și a blocat accesul apărătorilor la Izvorul Tăinuit din afara cetății, forțând capitularea prin sete. Râșnovenii au răscumpărat cetatea în 1613, plătind 3.000 de florini.
Acel asediu a dovedit nevoia unei surse proprii de apă, așa că între 1623 și 1640 a fost săpată direct în stâncă faimoasa fântână a cetății — adâncă, după diferite surse, între 98 și peste 140 de metri. O legendă lansată în anii 1970 spune că ar fi fost săpată de doi prizonieri turci cărora li s-a promis libertatea la terminarea lucrării; documentele istorice arată însă că fântâna a fost opera unor meșteri sași și pietrari tocmiți de primăria Râșnovului, printre care făgărășenii Boltres și Andreas. Fântâna a fost folosită până în jurul anului 1850, când cetatea a fost treptat părăsită. Astăzi cetatea este un important monument medieval restaurat. Accesul se face din centrul orașului Râșnov — pe jos, cu mijloacele de transport turistice sau cu mașina pe DN73. În apropiere se află Dino Parc Râșnov. Distanța față de Brașov este de aproximativ 15 km.
Strada Cetății Râșnov