Cetatea Halmyris

Cetatea Halmyris se află pe teritoriul satului Murighiol, în comuna Murighiol din județul Tulcea, la circa 1,6 km sud-est de sat și la 50 m nord de drumul județean Murighiol, Dunavățu de Sus. Brațul Sfântu Gheorghe al Dunării curge astăzi la aproximativ 1,5 km nord de ruine. În Antichitate, cetatea stătea pe un promontoriu stâncos de pe malul Dunării, aproape de Marea Neagră, și era cel mai estic punct al frontierei dunărene a Imperiului Roman. Zona era locuită încă din a doua epocă a fierului: lângă cetate a fost cercetată o necropolă getică din secolele IV-II î.Hr. Primul fort roman, din lemn și pământ, a fost refăcut în piatră în vremea lui Traian de detașamente ale legiunilor I Italica și XI Claudia. După un atac al goților, cetatea a fost reconstruită în perioada Tetrarhiei ca un poligon neregulat, cu 15 turnuri și cel puțin două porți, la nord și la vest. Halmyris a servit probabil ca bază de aprovizionare pentru flota romană a Dunării (Classis Flavia Moesica), iar în Antichitatea târzie a devenit una dintre episcopiile provinciei Scythia. Cutremurele și mutarea cursului Dunării, care a colmatat portul, i-au scăzut importanța; cetatea a funcționat până la începutul secolului al VII-lea. Cercetările arheologice au început în 1981, conduse de Mihail Zahariade; între 2010 și 2019 săpăturile au fost conduse de Mihail Zahariade și John Karavas. Astăzi se văd zidurile și turnurile de est, poarta de vest și poarta de nord, termele din secolul al IV-lea, cu trei bazine, barăcile soldaților și bazilica paleocreștină cu criptă, construită după 324. În cripta acestei bazilici au fost descoperite, la 15 august 2001, osemintele preotului Epictet și ale monahului Astion, martirizați în anul 290. Lângă ruine se află Mănăstirea Halmyris, a cărei piatră de temelie a fost pusă la 8 iulie 2002. Se ajunge cu mașina din Tulcea, prin Mahmudia, până la Murighiol, apoi pe drumul spre Dunavățu de Jos; cetatea și mănăstirea sunt pe stânga drumului, la 1,5-2 km de ieșirea din sat. Situl arheologic „Cetatea Halmyris” este monument istoric de categoria A, cod LMI TL-I-s-A-05844 (cod RAN 160920.02), cu trei componente: cetatea, așezarea civilă și necropola. Cetatea este inclusă și în Legea nr. 5/2000 privind zonele protejate (castre și așezări civile aferente, fortificații romano-bizantine). Știați că la Halmyris s-a găsit o inscripție care pomenește un „sat al marinarilor” (vicus classicorum)? Satul era locuit de foști marinari ai flotei romane de pe Dunăre, iar o asemenea mențiune nu se cunoaște în altă parte a Imperiului Roman.