Atracție
Cetatea Báthory din Șimleu Silvaniei
Cetatea Báthory din Șimleu Silvaniei este un castel rezidențial renascentist din secolul al XVI-lea, astăzi în ruină, atestat documentar în 1532 ca reședință a uneia dintre cele mai influente familii princiare din istoria Transilvaniei — familia Báthory. Aici s-a născut Ștefan Báthory, principe al Transilvaniei și rege al Poloniei din 1576, despre care legenda spune că ar fi ucis un balaur nu cu forța brațelor, ci cu istețimea minții. Din ansamblu se mai păstrează poarta principală, două turnuri circulare, un bastion și părți din zidurile de incintă.
Cetatea Báthory (cunoscută și ca Castelul Báthory) este un ansamblu de monumente istorice situat în centrul orașului Șimleu Silvaniei, județul Sălaj. Legătura dintre localitate și familia Báthory datează din 1351, când László Báthory s-a căsătorit cu Anna Medgyesaljai, moștenind domeniul. În a doua jumătate a secolului al XV-lea, Miklós Báthory a format ramura de Șimleu a familiei. Prima mențiune a unui conac rezidențial în oraș datează din 1520, iar construcția castelului-cetate propriu-zis a început la începutul secolului al XVI-lea, fiind atestat documentar ca fortăreață în 1532. La acea vreme Șimleul era centrul unui vast domeniu feudal ce includea 50 de localități, inclusiv târgurile Șimleu Silvaniei și Crasna.
Transformarea renascentistă a castelului — din care provin ruinele actuale — este legată de Ștefan Báthory (István Báthory), cel mai important membru al familiei, născut la Șimleu în 1533. Acesta a devenit principe al Transilvaniei și, din 1576, rege al Poloniei și Mare Duce al Lituaniei — singurul rege născut în acest oraș. O legendă locală spune că ar fi ucis un balaur folosind istețimea, nu forța. Ansamblul era format din două incinte fortificate construite în etape diferite, cu palat medieval de plan patrulater cu patru aripi și bastioane de tip italian. Ultimul descendent al familiei care a stăpânit castelul a fost Sofia Báthory, soția principelui Gheorghe al II-lea Rákóczi.
Cetatea a fost distrusă în 1660 de trupele turco-tătare, după care a servit ca fortificație de graniță. Rolul militar a dispărut treptat după eliberarea Oradei în 1692, iar cetatea a intrat în ruină din secolul al XVIII-lea. Săpăturile arheologice au scos la lumină un material excepțional: numeroase monede, vase, piese de port și armament, și mai ales o colecție remarcabilă de sobe cu teracote decorate cu reprezentări de cavaleri și motive florale — inclusiv o sobă habană, descoperire unicat pe teritoriul Transilvaniei. Monumentul este în prezent inclus într-un proiect de reabilitare care prevede amenajarea turnurilor și a porții ca spații muzeale. Accesul se face direct din centrul orașului Șimleu Silvaniei.
Strada Stephan Báthory, 455300 Șimleu Silvaniei