Centrul istoric Baia Mare

Centrul istoric al municipiului Baia Mare este înscris în Lista Monumentelor Istorice (cod MM-II-a-A-04432, datare secolele XV-XIX) sub numele „Orașul medieval Rivulus Dominarum”. Zona protejată este delimitată de străzile Olarilor, Horea, Pintea Viteazul, Andrei Mureșanu, Tineretului, Pietrosului, Rodnei și de râul Săsar. Orașul este atestat documentar în 1329, printr-un act al regelui Carol Robert de Anjou păstrat doar în rezumat într-un document din 1479, iar prima diplomă privilegială păstrată, acordată de regele Ludovic I, datează din 20 septembrie 1347. Baia Mare s-a dezvoltat în secolele XIV-XV ca centru aurifer, iar existența monetăriei este atestată în 1411. În 1469, regele Matia Corvin a acordat orașului dreptul de a se înconjura cu ziduri de piatră. Zidurile delimitau o zonă aproximativ circulară, împărțită inițial în cinci sectoare, în jurul Pieței Centrale (Circulus fori), azi Piața Libertății. Parcelarea din jurul pieței păstrează configurația orașelor central-europene din secolele XIV-XV: loturi perpendiculare pe latura pieței, cu case care ocupă toată lățimea parcelei spre stradă și un gang care duce în curtea interioară. La nr. 18 se află Casa Iancu de Hunedoara, numită și casa Elisabeta Szilágyi, monument istoric datat de LMI sfârșitul secolului al XV-lea - secolul al XVIII-lea și considerată cea mai veche clădire civilă din oraș. Pe latura pieței se mai află Casa Lendvay, care poartă din 1881 o placă dedicată actorului Márton Lendvay, și imobilul de la nr. 6, din secolul al XVIII-lea, fost proprietate a Ordinului Minoriților. În apropiere sunt Turnul Ștefan, clopotnița fostei biserici „Sfântul Ștefan”, ale cărei fundații sunt marcate în pardoseala pieței, clădirea fostei Monetării (azi Muzeul Județean de Istorie și Arheologie Maramureș), Bastionul Măcelarilor, parte din fortificațiile medievale, și Muzeul Județean de Artă „Centrul Artistic Baia Mare”, pe strada 1 Mai nr. 8. Reabilitarea centrului vechi a pornit în 1993 cu un concurs de idei pentru planul urbanistic zonal. Lucrările au început în februarie 2003 și s-au încheiat la sfârșitul anului 2004, cu o valoare de 4,3 milioane de euro. Accesul autovehiculelor dinspre est a fost închis, iar piața a devenit zonă pietonală, cu terase și o fântână arteziană.