Catedrala Sfantul Iosif Romano-Catolic

Catedrala Sfântul Iosif este principala biserică romano-catolică din București și catedrala Arhiepiscopiei Romano-Catolice de București. Edificiul este situat pe Strada General Berthelot nr. 19, în centrul orașului. Construcția a început în 1873, la inițiativa episcopului Ignatius Paoli, după planurile arhitectului vienez Friedrich von Schmidt; piatra de temelie a fost pusă în 1875, iar lucrările, coordonate succesiv de călugărul arhitect Alfons Zegers și de arhitectul Carol Benesch, s-au încheiat în 1883. Catedrala a fost sfințită la 15 februarie 1884. Stilul arhitectural aparține istorismului, îmbinând elemente romanice cu accente gotice. Clădirea are 40 de metri lungime și 22 de metri lățime, iar cele două turnuri gemene ale fațadei principale ating aproximativ 40 de metri înălțime. Interiorul dispune de circa 700 de locuri pe scaune, dar poate găzdui până la aproape 2.000 de persoane. Altarul principal, din marmură albă de Carrara, a fost sculptat la Roma. Orga, construită de firma Wegenstein din Timișoara în 1930, are 3.375 de fluiere și 54 de registre principale, fiind una dintre cele mai valoroase din țară. Vitraliile originale, distruse în bombardamentul din 1944, au fost refăcute în 1980. Din 2013, catedrala adăpostește moaștele Fericitului Vladimir Ghika. Aici au celebrat liturghii Papa Ioan Paul al II-lea (1999) și Papa Francisc (2019). Clădirea a fost afectată de cutremurele din 1940 și 1977 și, din anii 2000, se află într-un litigiu cunoscut privind un turn de birouri construit ilegal la mai puțin de zece metri distanță, care îi periclitează structura. Merită vizitată pentru arhitectura istoristă și pentru rolul de reper spiritual al comunității catolice din România.