Catedrala Arhiepiscopală din Roman

Catedrala „Cuvioasa Parascheva” se află în incinta Arhiepiscopiei Romanului și Bacăului, pe Strada Alexandru cel Bun nr. 5 din municipiul Roman. Potrivit pisaniei, biserica a fost începută în 1542, în a doua domnie a lui Petru Rareș, probabil la inițiativa episcopului cronicar Macarie, și a fost terminată în 1550 de Iliaș Rareș, fiul lui Petru Rareș. Numele lui Iliaș a fost șters ulterior din pisanie de episcopul Macarie, după trecerea domnitorului la islam. Biserica a fost ridicată pe urmele unei biserici de piatră mai vechi, atribuite lui Petru Mușat (1391) și lui Alexandru cel Bun (1408). Pictura murală a fost realizată, cel mai probabil, în vremea lui Alexandru Lăpușneanu: cea mai veche însemnare descoperită pe pereții pronaosului datează din 1576-1577. După stricăciunile produse de cutremure, pictura din altar și naos a fost înlocuită spre sfârșitul secolului al XVIII-lea, iar pronaosul a fost repictat parțial după cutremurul din 1802. La începutul secolului al XIX-lea, pereții dintre încăperi au fost înlocuiți cu arcade înalte, ceea ce a distrus o parte din pictura veche. Restaurări ale picturii au avut loc în 1927, sub îngrijirea pictorului Paul Molda, și între 1981 și 1983. Biserica are trei încăperi principale, cu bolți moldovenești în pronaos și naos, ancadramente de ferestre din piatră sculptată, iar fațadele sunt decorate cu ocnițe și firide. Pe frescele din pronaos și pridvor s-au păstrat inscripții vechi scrise în latină, slavonă, polonă și română, printre care una în latină care consemnează trecerea prin oraș, în 1600, a lui Mihai Viteazul, scrisă de doi nobili poloni din suita cancelarului Jan Zamoyski. Ansamblul Episcopiei Romanului (cod LMI NT-II-a-A-10652) cuprinde catedrala (NT-II-m-A-10652.01), Casa Veniamin Costachi, terminată în 1800, palatul episcopal din 1870, turnul-clopotniță din 1786 și zidul de incintă din secolul al XVII-lea. Episcopia Romanului a fost ridicată în 2009 la rang de arhiepiscopie, sub numele de Arhiepiscopia Romanului și Bacăului. Catedrala are un muzeu cu carte veche, veșminte, icoane, obiecte de cult și pietre de mormânt.