Biserica Sf Nicolae Făgăraș

Biserica Sfântul Nicolae din Făgăraș este cea mai importantă ctitorie transilvăneană a domnitorului Constantin Brâncoveanu și cel mai vechi lăcaș de cult din oraș, al doilea monument istoric ca vechime după Cetatea Făgăraș. A fost ridicată între 17 iunie 1697 și 30 septembrie 1698, din temelie și pe cheltuiala domnitorului, la cererea făgărășenilor ortodocși rămași fără biserică după ce vechiul lor lăcaș arsese. Pentru construcție, Brâncoveanu obținuse încă din 1694 acordul principelui Transilvaniei, Mihail Apafi al II-lea. Pisania, săpată în piatră deasupra intrării, păstrează stema Țării Românești și anul zidirii, 1698. Arhitectura urmează modelul capelei palatului brâncovenesc de la Mogoșoaia, cu un plan dreptunghiular alungit compartimentat în pridvor, pronaos, naos și altar; absida este poligonală la exterior și semicirculară la interior, iar peste pronaos se înalță un turn-clopotniță octogonal. Pictura naosului și a altarului a fost realizată de zugravul Preda din Câmpulung, frescele datând din 1721. În 1723 biserica a fost preluată cu forța și dată greco-catolicilor, slujind ca parohie greco-catolică între 1737 și 1948; aici au slujit episcopii Ioan Pataki și Inochentie Micu Klein. Este considerată singura ctitorie brâncovenească din Transilvania păstrată integral, fără modificări ale structurii arhitecturale, fapt care îi conferă o valoare documentară aparte pentru arta brâncovenească dezvoltată dincolo de granițele Munteniei. Monument istoric de clasă A, edificiul se află în municipiul Făgăraș, județul Brașov.