Biserica de lemn din Putna (Biserica „Dragoș Vodă”)

Biserica de lemn din Putna se află în cimitirul satului Putna, comuna Putna, județul Suceava, la aproximativ 1 km de Mănăstirea Putna. Are hramul „Intrarea Maicii Domnului în Biserică”, sărbătorit la 21 noiembrie, și este cunoscută și ca Biserica „Dragoș Vodă” sau Schitul Putna. O tradiție veche, consemnată de cronicarul Nicolae Costin, leagă biserica de Dragoș Vodă și de ridicarea ei la Volovăț la mijlocul secolului al XIV-lea. Analiza dendrocronologică din 2002-2003, făcută pe probe prelevate de arhitectul Alexandru Baboș și analizate de Hans Linderson la Lund (Suedia), a arătat că stejarii folosiți au fost tăiați după anul 1400, astfel că partea cea mai veche, din jumătatea de răsărit, datează din primii ani ai secolului al XV-lea. Tot după tradiție, Ștefan cel Mare a mutat biserica de la Volovăț la Putna, unde bârnele vechi poartă și azi semne de numerotare folosite la demontare. În 1778, la inițiativa arhimandritului Vartolomei Măzăreanu, a fost transformată în biserică parohială, cu abside laterale și pronaos adăugate, iar în 1871 pronaosul a fost prelungit. După ridicarea noii biserici parohiale de cărămidă, terminată în 1908, biserica de lemn a devenit capelă și muzeu. Biserica este construită din bârne de stejar și brad, are plan treflat și un acoperiș înalt de șindrilă, cu streașină largă. În interior are pridvor, pronaos, naos și altar. Nucleul medieval, format doar din naos și altar, se înscrie într-un dreptunghi de 4,77 m pe 8,25 m. Iconostasul datează din jurul anului 1760, iar pe icoanele împărătești apar inscripțiile „Anton Zugrav 1760” și „Ioan Zugrav, 1760”. Pe peretele estic al altarului este scris anul 7089 (1580-1581). Biserica este monument istoric de categoria A, cu codul LMI SV-II-m-A-05594. Cercetările din primul deceniu al secolului al XXI-lea au semnalat degradarea iconostasului și a structurii de lemn din cauza umidității și a insectelor xilofage.