Biserica Armenească din Iași

Biserica Armenească din Iași, cu hramul „Sfânta Maria” (Adormirea Maicii Domnului, 15 august), se află pe Strada Armeană nr. 22, în centrul orașului, gard în gard cu Biserica „Sf. Sava”. Este singurul lăcaș de cult armenesc păstrat în Iași și stă mărturie pentru comunitatea armeană stabilită în nordul Moldovei încă din Evul Mediu. În curte se află Ateneul armenesc, construit în 1932 și folosit astăzi drept casă parohială. O placă de piatră cu inscripție armeană păstrată într-o nișă a transeptului afirmă că temelia bisericii a fost pusă în 1395; unii istorici contestă autenticitatea inscripției, fără a exclude însă această dată. Bisericii i-a fost donat în 1451 un evangheliar armean copiat în 1351 la Caffa, în Crimeea, păstrat astăzi la Muzeul Eparhiei Armene din București. În 1594 biserica a fost jefuită de cazacii atamanului Lobodă. Clădirea a fost refăcută din temelie în 1803, a fost renovată în 1929 și a rămas singura biserică armenească din oraș după ce Biserica „Sf. Grigore Luminătorul” a ars în incendiul din 19 iulie 1827. Biserica este construită din piatră și cărămidă lucrată manual, are plan în formă de trifoi, două turle (a Pantocratorului și clopotnița) și două intrări, pe laturile de vest și de sud. Catapeteasma din lemn, cu 15 icoane și două uși împărătești, are în centru icoana „Maica Domnului cu Pruncul”; ca în alte biserici armenești, pe lângă altarul central există două altare laterale. În patrimoniu se află 13 icoane pictate pe lemn în 1812 și 11 icoane în ulei pe pânză, iar dintre cele trei clopote cel mai mic datează din 1607. În curte se mai păstrează câteva monumente funerare din fostul cimitir parohial. Grav avariată de cutremurul din 1977, biserica a fost restaurată între 2005 și 2008 și resfințită la 26 octombrie 2008 de Karekin al II-lea, Catolicos al Tuturor Armenilor. Slujbele se oficiază o dată pe lună. Biserica este monument istoric cu codul LMI IS-II-m-B-03713, iar Ateneul armenesc are codul IS-II-m-B-03712.